Carul mare
Eugen Laurian
Seara, la oraș pe-o bancă
un sătean și o săteancă:
– Marie,
am o-ntrebare:
n-ai vrea să vezi
Ursa Mare?
– Ioane,
te ții de glume!
De față cu-atâta lume?...
Bragadiru
– 25 septembrie 2014
Inevitabilii tembeli
(rugă binefăcătoare) Autor: Eugen Laurian Atât de fermi și duri în atitudini, ei cred că tot ce mișcă-n jurul lor nu-s oameni, nici ființe, ci decor menit să-i proslăvească-n platitudini. Ei sunt acei tâmpiți infailibili ce au în cap doar fum și gărgăuni și chiar de nu au moacă de nebuni, se fac, etern, total incompatibili. Sunt cei ce inventează turpitudini în mintea lor făcută alandala, de-aceea, Doamne, lasă-mi îndoiala ferindu-mă mereu de certitudini!... *** *** *** Prefer să mă confrunt cu îndoieli decât cu certitudini idioate, convingeri hăbăuce inventate de prefăcuți, cretini și de tembeli! București – 10 mai 2020
Comentarii
Trimiteți un comentariu