De unde, dom'le, bălegar ?


Eugen Laurian


Poate vă sună cam sinistru,
dar într-o zi, domn prim-ministru
voind să meargă să mai vadă
un stadiu nou l-autostradă,
cu mulți reporteri, hărmălaie,
și-o panglică să se mai taie
la ce-au făcut, cu greu, străinii,
privind, spre câmp, cum fug ciulinii,
văzu doi inși, sfrijiți, calici,
făcând, din balegă, chirpici.

Oprește chiar în plină stradă
și intrigat ce poat’ să vadă,
(Doi oameni frământând noroi !),
se adresează celor doi:
Măi, oameni buni, n-aveți rușine...?
Înapoierea cât vă ține ?

Noi, azi, suntem în Europa
și voi îi dați cu  hopa-tropa
și bateți paie și noroi...
Mi-e milă, măi, acum de voi
că-n loc să fiți acționari,
tot la călcat de bălegar...

Dar, ia, să-mi spuneți voi, voinici,
ce faceți cu-atâția chirpici?...

Îi ducem dincolo de Nistru
și-i exportăm, domn prim-ministru !
Și n-o facem prin interpuși,
îi exportăm, direct, la ruși !

Mă bucur pentru-așa efort,
nu-i rău că-i duceți la export !
Dar cât luați pe un transport?...

Cum rușii nu prea au valută
și sunt, demult, cam în derută,
ne dau șurie și potcoave
și-n rest, ne dau... Kalașnicoave...
Dacă nu vrei să te complici
iei un pistol la trei chirpici !

Cum?... Și n-ați ajuns la tribunal
că introduceți ilegal,
în mod abscons și imprudent,
în țară,-atâta armament ?

Nuuu!...  Ferească Domnul de ocară!...
Nu intră, neam, la noi în țară !
De cum ni-l dă și-l ridicăm
noi musai îl reexportăm,
și-nfășurat în celofan
îl ducem repede-n Iran...

La teroriștii ăia răi?...
Și ce vă dau, acolo, ei ?

Petrol, petrol... și iar petrol,
iar câteodată și benzol !
Ne dau, pentr-un singur pistol,
cam câte-o tonă de petrol.

Ce bine c-aduceți petrol !
Dar s-aveți grijă la control
ca nu cumva s-aveți surprize,
să plătiți taxe și accize,
să nu dați de vreo panaramă,
atunci când îl băgați în vamă !

Dar stați cuminte, dumneavoastră,
că nu-l băgăm în țara noastră...
Din Golf, cu doi autohtoni,
direct îl ducem, la niponi,
c-or fi ei chiar deștepți, parol !,
dar n-au deloc... deloc, petrol !

Deștepți sunteți, mânca-v-ar mama !
Și ce luați din Yokohama ?

Ei!... Acolo, niște flecuștețe
subțiri... subțiri și lunguiețe,
ceva... făcute din nisipuri
de-i zic ai noștri microcipuri,
ceva micuț ca vai de el,
că-ncap o mie-n portofel.

Să vezi afacere bănoasă
că nu venim cu ele-acasă,
nu suntem, dom’le, prostovani...
Îi vindem la americani
că au nevoie la rachete,
la sateliți și la... navete!

Ia uite, ce fac barosanii!...
Și ce vă dau americanii ?

Ne dau, acolo, câte-un jeep...
și pentru fiecare cip
dau câte-un whisky la barbari,
și, doar, o mie de dolari !

Ia, spuneți-mi, în mod concret,
ce faceți voi cu-atât bănet?...

Ți-om spune, bre, și vei vedea
c-acuma-i treaba cea mai grea...
Luăm dolarii,-i numărăm
și-apoi în euro-i schimbăm !
E-o treabă grea, dar asta e !

Dar nu-nțeleg, de loc, de ce ?

Păi, o să-ți spunem !
De la noi
bulgarii vor, doar, euroi !

Am priceput, nu vor dolarii...
Dar care-i treaba cu bulgarii,
de ce-i băgați la socoteală?...
Și ce vă iese la-nvârteală ?

Păi, domn ministru, bunătate,
cu-atâta austeritate,
când toată țara-i ca un mort
și luăm, tot, de prin import,
n-a mai rămas niciun măgar!...
De unde, dom’le, bălegar ?




București – 24 august 2011
Din volumul ”Calea spre sapiență”,
publicat la editura Favorit, București, 2016



[1] Apropo de globalizarea economică pe timpul „ciudatei” crize generale din perioada 2009-2012, când aproape totul se procura din import. Deși nu erau bani pentru funcționarea normală a statului, erau, în schimb, suficiente fonduri pentru „restituiri” de zeci de milioane de euro destinate unor trepăduși ai mai marilor zilei. Și care nici măcar nu deținuseră, vreodată, averile pe care le solicitau.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Migrația sufletelor

Inevitabilii tembeli

Salutul lui Ispas