Calea spre sapiență
(Pașii
înțelepciunii)
Lui
Siddhartha Gautama (Buddha)
Ai luminat cărări
obscure și-ai creionat pentru urmași
un ghid suprem
de-nțelepciune și-ai luminării simpli pași...
1. Începe
cu puțin
Atunci când ești în devenire, sau chiar de ești matur deplin,
să faci mărunți pașii
în viață, să-ncepi urcușul cu puțin;
Nu toți cei ce purced
spre țintă vedea-vor că la ea ajung;
mai mulți sunt cei ce
ies din cursă... să știi, mereu, că drumu-i lung;
Să-ți ajustezi
întruna pașii, să nu alergi ca la concurs,
să-ți calibrezi mereu
efortul la situații, pe parcurs;
Și nu uita, atunci
când greul cu greu de poți să-l mai înduri,
că fluviul, marea și
oceanul făcute sunt din picături;
Să-ți amintești, de-ți
pierzi curajul, ori pași-ți fi-vor ezitanți,
că și maeștri și
magiștrii au fost, cândva, doar debutanți;
Când oboseala,
chinul, greul și anevoia n-au trecut
să-ți amintești că mareșalul,
chiar el, a fost, cândva, recrut;
Când mușchii îți vor
da comanda să te oprești, nu te opri !
S-a zămislit, cu greu,
chiar Lumea, nu într-o noapte sau o zi;
Continuă cu îndârjire,...
să te ridici, cumva, de cazi,
dar nu lăsa să faci
pe mâine ce poți să faci, mai bine, azi;
Să-ți focusezi voința,
gândul... iar interesul să-l dedici
activităților majore,
dar nu uita de cele mici;
Îți va fi greu
urcușul aspru, îți va fi greu să izbândești;
Nu-ți părăsi,
vreodată, ținta... de ai răbdare, reușești;
Nu te opri din
ascensiune, să urci încet... puțin... puțin,
dar să continui cu
urcarea până când vezi ulciorul plin;
Să fii statornic în
dorințe și țelurilor fii fidel,
să ții în sus, mereu,
drapelul și să continui tot la fel !
2. Gândește
pozitiv
Să te gândești mai înainte de a porni la orice drum
c-ar trebui s-achiți o vamă, să dai parcursului uium;
Să cugeți mult, adânc și bine, de dinainte de ajun,
că toate-apar doar prin
gândire și bunele apar din bun;
Aminte ia, ca, prin
gândire, să nu dărâmi, să construiești,
te vei clădi, prin
alți, pe tine... vei deveni precum gândești;
Gândirea dreaptă și
iubirea să-ți fie ghid în tot ce faci,
cu mantia
înțelepciunii mereu, mereu, să te îmbraci;
Iar pizma, vrajba,
dușmănia, de mintea ta nu-și bată joc,
și ura și ostilitatea
în gândul tău să n-aibă loc;
Și niciodată-n
dușmănie nu judeca în jurul tău
căci gândurile tale
rele tot ție îți vor face rău;
De nu mă crezi, încearcă-ți
gândul, din bun în rău, a-l transforma,
căci de-ți modifici
tu gândirea și viața ta se va schimba;
Reține, deci, numai
gândirea te poate apăra de rău
și doar prin gând și
prin gândire concretizezi proiectul tău !
3. Iertarea
De vrei ca să-ți
distrugi dușmanii, de vrei anume să-i subjugi,
vei constata că-ntâi de toate pe tine, însuți, te
distrugi;
Ca să păstrezi
furia-n tine e ca și cum ai încerca
s-arunci cărbune-ncins spre alții: te arzi și tu, în mâna
ta;
Din închisoarea
neiertării pe neprieteni de-i salvezi,
îți dezrobești și gând... și cuget... și
sufletu-ți descătușezi;
De vrei să-atingi iluminarea, la împăcare ca s-ajungi,
să-ndepărtezi, mereu, mânia și-nverșunarea s-o alungi;
Să nu te-nnegure mânia, să nu te-ntunece vreun gând,
să nu accepți furia oarbă să te transforme-ntr-un bolând;
Vei înțelege-ncet, cu
timpul: clemența este rezolvarea !
Și cel mai bun
remediu-n lume, și cel mai blând, este iertarea;
Nu căuta vreo
răzbunare sau răutatea s-o deșerți;
Împacă-te cu tine
însuți, și-urgent, învață și să ierți !
4. Atitudinea
Să știi că
gloria-i oriunde și poate fi chiar și a ta,
dar o cunosc doar
cei ce luptă și, zilnic, fac un pas spre ea;
Când pleci la drum,
s-alungi mâhnirea și trândăvia s-o alungi,
să știi exact unde
te afli... și unde vrei ca să ajungi;
În rest, să faci
etape scurte pe drumul tău spre obiectiv,
și doar acțiunea să
primeze, să fii mereu, mereu, activ;
Nu aștepta să-ți
facă alții, ce-ar trebui să faci chiar tu;
Acțiunea, nu
pasivitatea, să fie-al vieții tale-atu;
Nu cred că șansa-i
dibuiește pe cei ce știu a renunța,
ci cred că ea-și
îndreaptă ochii spre cei ce, zilnic, fac ceva;
Ai grijă, mergi
ades prin preajma norocului, să-i fii fidel
și să-i zâmbești,
să-i dai binețe când te-ntâlnești, mereu, cu el !
5. Înțelegerea
Când vrei să
te-nțelegi cu altul, ascultă tot, cu interes,
în primul rând, pe
el, pricepe-l și-apoi vei fi și tu-nțeles;
Dezleagă-ncrederea
din chingă și siguranța s-o dezlegi,
să te-nțelegi pe
tine însuți, apoi pe alții-o să-nțelegi;
Ca și-adevărul, și
dreptatea e unică, în felul ei,
doar înțelegerea-i
multiplă, analizeaz-o cu temei;
Nu-ți uzita, nicicând,
puterea dreptatea ta să ți-o impui,
că orice om are
dreptate, dar orice om – dreptatea lui;
Apropie-ți
conlocutorul, nu căuta să ți-l respingi,
ia argumente,
lucruri, fapte și vei putea ca să-l convingi;
Focalizează-ți
energia spre a trăi și a ierta
și nu spre-a
demonstra că, totuși, dreptatea e de partea ta !
6. Învinge-te
Nu căuta vreo înfruntare
sau bătălii ca să câștigi,
învinge-ți
propriile temeri și-apoi pe alții să-i învingi;
Izbânda-n
propriile-ți temeri e, poate, cel mai
bun trofeu;
Victoria-ți va fi
mai mare când ai învins în propriul eu;
Să nu-ți lași
gândurile vraiște, să-ți domine mintea ușor;
Să nu te bântuie iluzii,
ci tu să fii stăpânul lor;
Nu poți opri să
zboare păsări deasupra-ți și în jurul tău,
dar poți zădărnici
o cioară să-și facă cuib în capul tău;
Când ai învins în
propriu-ți cuget și-n inimă ți-ai pus răsad
izbânda nu-ți va
fi luată nici chiar de îngeri, nici de iad !
7. Armonia
Te caută adânc,
lăuntric, să-ți identifici bucuria,
nu răscoli
întreaga lume să-ți afli pacea și-armonia;
Găsește-te pe tine
însuți, nu scormoni năucitor,
căci armonia nu-i
aiurea, ea vine din interior;
Cotrobăie-ți în
propriul suflet și armonia o s-o scoți,
găsește-o în
cotloane-ascunse, descoperă-o, să-o vadă toți;
Căci armonia nu-i
în ceruri, în piscuri, ape, ori în hău,
ea-i pacea veșnică
din suflet și vine din adâncul tău;
Armonizează-te cu
toate și fă-ți din pace ateneu,
armonizează-te cu lumea,
cu viața și cu propriul eu !
8. Recunoștința
Fii recunoscător
în viață și mulțumește tuturor
pentru odihnă,
pentru zbucium, pentru nădejde, pentru spor,
pentru căldură,
pentru ploaie, pentru ninsoare, pentru ger,
pentru omidă,
pentru floare, pentru enigmă și mister,
pentru bucate,
pentru foame, pentru speranță, pentru plod,
pentru putere,
pentru aer, pentru credință, pentru rod;
Să mulțumești, întotdeauna,
pentru îndemn și pentru sfat,
pentru profesori,
pentru școală și pentru tot ce-ai învățat;
Chiar dacă-n viață
nu știi totul, tu știi, destule, să trăiești
și pentru asta să
faci rugă și nu uita să mulțumești;
Iar dacă-ai
învățat puține sau nu ai vrut a învăța
să mulțumești și
pentru asta, n-ai învățat din vina ta;
Și dacă-n drumul
tău prin lume idei de viață nu se-aprind,
să mulțumești de
sănătate, măcar că nu ești suferind;
Iar dacă suferi încă-i
bine, că, sigur, alții sunt martiri,
nu-ți arăta
nemulțumirea, să mulțumești că mai respiri;
Să mulțumești că
mergi-nainte, că încă urci și nu decazi,
că ai văzut lumina
zilei și-n dimineața cea de azi;
Că nu toți cei
ce-au râs aseară, și-au adormit în plină viață,
s-au mai trezit
azi să mai vadă crepusculul de dimineață;
N-au bănuit, măcar,
o clipă și nimeni nu le-a dat de știre
că ieri a fost ultima
noapte și ultima lor... adormire.
Fii optimist, că-i
plină lumea de supărați și pesimiști !
Întotdeauna sunt
motive să mulțumești că mai exiști !
Din volumul ”Calea spre sapiență”,
publicat la editura Favorit, București, 2016
Excelenta poezie. Felicitari.
RăspundețiȘtergereMulțumesc. Nu știu din partea cui vine aprecierea dar îmi prinde bine. Încă odată, mulțumesc.
RăspundețiȘtergere