Dorință

Autor: Eugen Laurian

Adorm neadormit și mă trezesc mereu,
străin de lumea care mă-nconjoară,
durerii să-i ordon să nu mai doară
și versului să se transforme-n curcubeu.

Clipitei să-și arate veșnicia
schimbându-și efemeru-n nemurire,
eternității să îi dau de știre
când mersul ei îmi cere cumetria.

Să-i frâng luminii pașii către noapte
și-un dram de timp apusul să câștige;
să-i cer tăcerii mele să mai strige
și strigătului să-i răspund cu șoapte.

Speranței să-și arate disperarea
și deznădejdii să-și închidă gura;
nemărginirii să-i cunosc măsura
și țărmului să-și cumințească marea.

Doar timpului i-aș dezmierda aripa
spre-a-mi arăta, în treacăt, simpatia;
pendulei să-mi indice veșnicia
și veșniciei să-mi marcheze clipa.



Bragadiru – 12 martie 2018
Din volumul de poezii „Furia disperării”
publicat la editura Amanda Edit /2019

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Inevitabilii tembeli

(rugă binefăcătoare)   Autor: Eugen Laurian   Atât de fermi și duri în atitudini, ei cred că tot ce mișcă-n jurul lor nu-s oameni, nici ființe, ci decor menit să-i proslăvească-n platitudini.   Ei sunt acei tâmpiți infailibili ce au în cap doar fum și gărgăuni și chiar de nu au moacă de nebuni, se fac, etern, total incompatibili.   Sunt cei ce inventează turpitudini în mintea lor făcută alandala, de-aceea, Doamne, lasă-mi îndoiala ferindu-mă mereu de certitudini!...                          ***    ***    *** Prefer să mă confrunt cu îndoieli decât cu certitudini idioate, convingeri hăbăuce inventate de prefăcuți, cretini și de tembeli!     București – 10 mai 2020
Citiți mai multe

Privește și treci

Autor: Eugen Laurian În lumea nebună în care-ți petreci amarul și viața de rob și de câine, înlătură-ți grija de ieri și de mâine, trăiește în „astăzi”, privește și treci! Când vezi nebunia în care te-neci de-atâtea ispite, necazuri, angoase, nu-ți umpli desaga cu trebi nemiloase... Nu-ți umpli desaga, privește și treci! Când mișună-n lume atâția zevzeci în stare de crimă, hoție, minciună, încrede-te-n tine, gândește, te-adună, evită micimea, privește și treci! Și dacă vreun mahăr ar vrea să te-apleci umila-ți cocoașă s-o vadă mai mare, respiră puternic, răspunde-i că n-are putere asupra-ți, privește și treci! Când inima-ntr-una te-ndeamnă să pleci și gânduri senine te-mping la schimbare, nu-i cale întoarsă, dă-i minții crezare, privește ’nainte, privește și treci! În nopți nemiloase și-n zilele seci când gândul te-abate din calea sortită, găsește-ți parcursul prescris de ursită și mergi înainte, privește și treci! Din ...
Citiți mai multe

Calea spre sapiență

Imagine
Copertele volumului de versuri „Calea spre sapiență”, apărut la editura Favorit, București, 2016, autor Eugen Laurian.      (Volumul se găsește la librăria „Mihai Eminescu”, din București.) Decalog [1] Dacă vezi o lume tristă, cu necazuri, cu-ndoieli, fă, ceva, s-alungi tristețea, să o scoți din cătrăneli... Dacă poți să faci, aievea, fericit pe cineva nu mai sta prea mult pe gânduri, fă-o iute, nu-ntreba ! Nu-ncerca să treci, de-a sila, o băbuță peste drum; s-ar putea să iei papară și, apoi, să nu știi cum să dregi, iute, busuiocul... și-o să dai de-o anevoie... Dacă vrei să faci un bine, fă-l atunci când e nevoie ! Sunt pe lume situații când e rău... și rău... și rău... Fă ceva să-ndrepți meteahna ! Fă să-ți vezi aportul tău ! Dacă poți să faci un bine, atunci fă-l neabătut, n-aștepta să ți se-ntoarcă binele ce l-ai făcut ! Când îți dăruiește viața tot ce-ai vrut, fără buclucuri, cum să fi ...
Citiți mai multe