Inventatorul


 Eugen Laurian


Cu cască, blugi și cu veston
inventatorul Davidson
gândea, la rai, când a ajuns:
„ Ce am făcut e îndeajuns
să fiu primit, în raiul sfânt,
cu toți cei buni de pe pământ !”

Printre muriți, mumii și moaște,
bătrânul Petru-l recunoaște:
– Un nou venit aici !
Pardon,
nu ești, tu Arthur Davidson?...
Cu Harley și cu alte nume
ai pricopsit întreaga lume –
motociclete... una și-una !...

Tu... ți-ai plătit de mult arvuna,
așa că-aici, drept mulțumire,
tu vei avea o întâlnire
ce-o aranjez, pe loc, chiar eu,
doar tu și... bunul Dumnezeu !
Venind la el, tu, – om de vază –
nici îngerii n-or fi de pază !

Deschise poarta... lin păși
și fața Domnului privi...

Recunoscându-l, Dumnezeu
îi spune bunului ateu:
– Ți-o spun, chiar eu, din preambul,
tu n-ai de ce să fi fudul !
Ai inventat bolid util
dar mult prea scump... și instabil,
și poluarea mă surprinde,
și face zgomot cât cuprinde...
Nu-l poți lua decât în rate
și costă... o enormitate !

Vădit jenat, dar fără grabă,
Arthur gândește,-apoi întreabă:
– Nu Dumneavoastră-ați inventat
cel mai al dracu’ agregat ?
Iertați-mi spusa, vorba-aceea,
dar cine-a inventat femeia ?

– O, sigur !...
Evident că da,
dar cred că n-ai ce-mi reproșa !

O jenă plină de pudori
ca între doi mari creatori...

Apoi, Arthur rupse tăcerea:
– În legătură cu muierea,
eu cred că-i rea... și-i prea comună...

Chiar dacă, pe ansamblu-i bună
și merge fără poticneli,
există câteva greșeli,
chiar, unele-s destul de grave...
Păi, nu-s muierile firave...?
Greșeli majore de concept...

Hai s-o analizăm la piept !
În față, bunăoară, n-are,
la scuturile de apărare,
destul de multă consistență...

Și nu există consecvență...
De pildă, cele cu butoane
vor cere-ntruna silicoane
ceea ce, cred, nu-i admisibil !

Și spatele...
E prea flexibil !
Se mișcă, parcă, alandala
de te apucă amețeala...

Chiar dacă-i strâns, chiar strâns cu mâna,
bușonu-i trăncăne întruna !

Vopseaua...?
Vopseaua face căte-o cută
și treb’e, zilnic, refăcută !
Și, Dumnezeule, apar
și pierderi de lichid, lunar!...

Ce să mai spun de-alcătuire?...
Intrarea-i chiar lângă ieșire!...

Și nu știu cum... și nu-ș de ce
că merge-ades la I.T.P.!
De n-o tratezi cu interes
și I.T.P.-u-i mult mai des!...
Păi, costurile astea toate
nu sunt, total, exagerate ?

Descumpănit, zeci de secunde,
Prealuminatul îi răspunde:
– Cam, ai dreptate pe deplin,
dar...hai să cercetăm puțin !

Se-ntoarce-ncet, spre dreapta, și
tastează-al raiului P.C.;
scoate ceva la imprimantă...

Iar cu o mină elegantă
întinde foaia lui Arthur
și-i spune, drept, fără-nconjur:
– Conform anchetelor corecte,
în ciuda bunelor aspecte
femeia mea are defecte...

Cu toate astea, pot să-ți spun
că am făcut un lucru bun !
Conform sondajelor, anume,
sunt mult mai mulți bărbați, pe lume,
preocupați de... arta mea
decât o-ncalecă pe-a ta !

Așa că, o să te decad...
Și, treci la locul tău...
În iad !


Bragadiru – 25 august 2014

Din volumul ”Calea spre sapiență”,
publicat la editura Favorit, București, 2016

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Lăsați-mă ce sunt!...

Inevitabilii tembeli

Pasul 1 - Începe cu puțin