Aria imposturii

(de la președintele blocului și până, hăt, departe!)

Eugen Laurian

Chiar dacă-n viața asta n-am făcut nimic

de care lumea să-și aduc-aminte,

sunt cel mai potrivit să vă fiu președinte

și vieții voastre vreau să mă dedic!

Nu-i altul vrednic să vă reprezinte...

Doar eu sunt apt și sunt îndreptățit

să mă votați!... Sunt cel mai nimerit

să vă slujesc, din nou, ca președinte!

Nu-mi cereți lămuriri ori socoteală

de ceea ce-am făcut până acum;

nu vreau să mă opriți din mândru-mi drum

și să ratez cămașa prezidențială.

Dac-am furat, mi-e martor Dumnezeu

că am făcut-o doar să mă mai ’nalț,

dar știu să-i fac penali pe toți ceilalți

ce-au șterpelit cum am ciordit și eu.

Vă cer numai atât... Luați aminte

că-s cel mai potrivit... Și tot ce îmi doresc

e să fiu baci și să vă cârmuiesc!...

Votați-mă, deci, iarăși, președinte!

N-am fost nici procuror, nici avocat,

dar fac ce vreau în „parohia mea”

că „șarlatanii” nu m-or suspenda

chiar dacă-s impostor calificat!

Nu mă pricep deloc la unitate

dar știu, grozav, cum pot să vă dezbin

că doar Discordiei profund mă-nchin

și stăpânesc prin animozitate.

Votați-mă, deci, oameni buni sau răi,

că nu contează cine „bagă” votul...

(E, musai, important să „puneți botul”

la tot ce v-am promis!... Ca unor nătărăi!)

Nu fac abuz de false jurăminte,

eu, la sperjur, nu mă pricep deloc (sâc!),

dar nu vreau să ocupe alt escroc

fotoliul important de... președinte!

Publicată în revista trimestrială 

de satiră și umor ACUS nr. 3 / 2019